Ultima actualizare: februarie 3, 2020
München, 26 mai 1993. Finala Champions League 1993. O zi de glorie pentru Olympique de Marseille. Echipa francezilor intalneste Milanul lui Paolo Maldini, Franco Baresi, Frank Rijkaard, Marco van Basten…
Pe langa aceste nume grele, la Milan joaca si fostul coechipier al marsiliezilor, emblematicul Jean-Pierre Papin.
Minutul 44. Abedi Pelé bate cornerul. Basile Boli primeste mingea si loveste cu capul. E gol. Olympique de Marseille este in Paradis si toata Franta are fiori de bucurie.
Incepe a doua repriza. Fabien Barthez este la datorie. Are trei dueluri cu Van Basten si Massaro. Portarul francez le castiga pe toate, asa cum doar un mare portar o poate face. Si asta era cand Barthez avea inca par.
Il recunoasteti fara chelie?
Este ora 22h10 la Olympiastadion din München. Marseille castiga finala Champions League 1993. Didier Deschamps ridica „La coupe aux grandes oreilles” (trad „Cupa cu urechile mari”) asa cum ii placea lui Bernard Tapie sa alinte cel mai ravnit trofeu din fotbal – Cupa Champions League.
Silvio Berlusconi, dupa meci: „Nu pot digera infrangerea, dar o admit. Milan este balaurul echipelor italienie, dar Olympique Marseille este balaurul lui Milan”.
Pe de alta parte, antrenorului belgian al lui Olympique Marseille, Raymond Goethals, i-au murit laudatorii: „Cine a jucat de 4 ori impotriva lui Milan in ultimii 2 ani si nu a pierdut niciun meci, ci doar a primit un gol pe nedrept”. Dupa, isi aprinde linistit tigara.
Adaugă un comentariu